Se observa zilele in care romanii au ceva de sarbatorit. Atunci cand nu ai loc de parcare, nici unde sa te asezi pe scaun, cand te calci pe picioare in ditamai mall-ul, atunci stii ca e ziua noastra, ... si nici macar nu sunt reduceri!
E tarziu! Ma dor si spatele si picioarele. Dupa 5 ore de alergat intrun spatiu ingust imi e ciuda de timpul pierdut acolo. As fi vrut sa scriu ceva, sa citesc... Din mijlocul de transport in comun imi vad colegii, traverseaza pe rosu, se pozeaza, nu stiu daca sa imi doresc sa fiu ca ei sau sa imi para rau ca ei sunt ei. Dar ei sunt fericiti, nu ii vad decat eu.
Cobor. Ferindu-ma de o baltoaca, nici nu observ familia care se incalzeste la un "foc de tabara". M-a trezit mirosul de cauciuc ars.
Acum ce sa fac? Sa ma bucur de nefericirea mea?
Andrei Munteanu, frate! Şef de an.
Acum 15 ani
